Dimineața zilei de joi aduce vești triste. Sau îmbucurătoare, depinde din ce unghi privești. Unele universități își vor pune zăvorul pe ușă, altele vor stinge lumina doar la unele specializări.

De ce mă bag pe chestiuni de educație? Pentru că zice domn’ ministru de școli: „Anul acesta, intră în lichidare 86 programe de studii de licenta, fie din cauza relevanței scăzute pe piața muncii, care generează o atractivitate scăzută, fie din cauza calității nesatisfacatoare”. Răsfoiesc repede articolul, să văd care-s alea specializări neatractive și / sau necalitative, trecînd repede de cele 4 universități mazilite (din București – Institutul Teologic Romano-Catolic și Universitatea Financiar-Bancară, din Iași – Universitatea M. Kogalniceanu, din Timișoara – Universitatea M. Eminescu).

Ajung la specializări și nu mă mir foarte tare de teologie, chimie și radiologie (asta e de la Facultatea de moașe). Ridic ușor o sprînceană la Administrarea afacerilor in comerț, turism, servicii, o ridic și pe a doua la Economie și afaceri internaționale, iar la Științe politice mă liniștesc: de asta, chiar nu e nevoie. Cu toții ne pricepem la politică și sport.

La plăcintă, înainte, la cultură înapoi

cultural heritage counts for europe01Șocul cel mare vine ca furtuna din senin: Studiile culturale de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității Cuza din Iași trag oblonul. Păi se poate? Iași, capitală culturală, dar studiul culturii nu ne doare? Cînd Europa duduie de dragul ei?

Auzi ce spune UE în raportul ”Cultural Heritage counts for Europe”, publicat în iunie a.c.:

”Proiectul finanțat de UE – Cultural Heritage Counts for Europe a fost lansat în 2013 cu un scop ambițios: de a colecta și de a analiza cercetări existente și accesibile, bazate pe evidențe și studii de caz cu privire la impactul economic, social, cultural și de mediu al patrimoniului cultural, pentru a evalua patrimoniul cultural, care în 2014 a fost recunoscut de către Consiliul de Miniștri ai UE ca <resursă strategică pentru o Europă durabilă>. Proiectul urmărește și să ofere evidențe cu rol de concluzii – atît calitative, cît și cantitative -, care vor demonstra că  patrimoniul cultural aduce o contribuție cheie la Strategia Europeană 2020 de creștere smart, durabilă și inclusivă, în momentul evaluării sale intermediare”.

Concluzii de la UE

Și să vezi comedie, că proiectul nu numai că și-a propus, dar a și concluzionat următoarele, în număr de 10, ca să fie cu noroc. Așadar, patrimoniul cultural:

1. contribuie la atractivitatea Europei în ceea ce privește investiții ale sectorului privat, dezvoltarea de cartiere creativ-culturale și atragerea de talente culturale și mici afaceri informale, care cresc competitivitatea.

2. conferă unicitate, care poate fi exploatată prin strategii de marketing pentru dezvoltarea turismului cultural și atragerea de investiții.

3. creează locuri de muncă, care acoperă o gamă variată de tipuri și aptitudini.

4. este un promotor al creativității și inovației, generează noi idei și soluții și creează servicii inovative.

5. are o rată bună de profit și generează venituri autorităților publice.

6. este un catalizator al regenerării bazate pe patrimoniu.

7. este și prietenos cu mediul, dacă este revitalizată uriașa energie stocată în imobilele istorice.

8. contribuie la creșterea calității vieții.

9. stimulează educația și învățarea pe tot parcursul vieții.

10. combină multe din efectele pozitive de mai sus pentru construirea de capital social și creșterea coeziunii sociale.

Evident, aceste concluzii sînt mult mai elaborat descrise, cu exemple și poze frumoase și le puteți citi aici. Tot acolo găsiți și 5 recomandări, despre care povestim altădată, cînd știrile noastre naționale ne mai zgîndăresc la cultură.